Trupele Rusiei din Ucraina s-au confruntat joi cu noi acuzații de CRIME DE RĂZBOI, în timp ce anchetatorii independenți pentru drepturile omului numiți de ONU au dat publicității noul raport al anchetei ce se desfășoară de la invadarea din 24 februarie 2022.
Raportul comisiei de anchetă va fi prezentat LUNI, 20 martie, Consiliului pentru Drepturile Omului de la Geneva. Ţările din cadrul Consiliului, singurul organism alcătuit de guverne pentru a proteja drepturile omului la nivel mondial, urmăreşte să extindă şi să aprofundeze mandatul comisiei.
Potrivit concluziilor generale, Rusia a comis crime de război la scară largă în Ucraina, omoruri intenţionate şi tortură, în unele cazuri obligând copiii să asiste la violarea celor dragi, pe alţii obligându-i să stea alături de cadavre. Unele abuzuri pot fi catalogate drept crime împotriva umanităţii, însă anchetatorii ONU nu au observat un genocid în Ucraina după invazia rusă în această ţară
Potrivit Comisiei de anchetă privind Ucraina, înființată în urmă cu un an la cererea Consiliului pentru Drepturile Omului, trupele ruse au comis o încălcări ale drepturilor omului la scară largă, din care multe sunt crime de război. Acestea au inclus atacuri cu arme explozive în zone populate, ucideri intenționate de civili, detenție ilegală, tortura, viol și alte violențe sexuale, precum și transferuri ilegale și deportări de copii. În plus, atacurile rusești împotriva rețelei energetice a Ucrainei au lăsat milioane de oameni fără curent , în frig și fără căldură, la temperaturi foarte scăzute, de îngheț.
RAPORTUL ONU arată că cel puţin 13 valuri de atacuri ruseşti din octombrie asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, precum şi utilizarea de către aceasta a torturii „pot constitui crime împotriva umanităţii”. Raportul constată, de asemenea, că aproximativ 16.000 de copii au fost transferaţi şi deportaţi ilegal din Ucraina, citând o cifră a guvernului ucrainean. Rusia neagă acuzaţia, spunând că a evacuat persoane în mod voluntar din Ucraina.
Abuzuri șocante ale Rusiei în Ucraina: „apelul către Putin” și „poziția papagal”
Raportul afirmă că forţele ruse au efectuat atacuri „nediscriminatorii şi disproporţionate” asupra Ucrainei şi cere ca autorii să fie traşi la răspundere.
„Conflictul armat în curs de desfăşurare din Ucraina a avut efecte devastatoare la diferite niveluri. Pierderile umane şi nepăsarea generală faţă de viaţa civililor sunt şocante”, a declarat Erik Mose, preşedintele comisiei, în cadrul unei conferinţe de presă.
Alţi copii au fost forţaţi să asiste la violarea celor dragi sau, într-un caz, au fost reţinuţi în subsolul unei şcoli alături de cadavrele celor decedaţi, se arată în raport.
Victimele din centrele de detenţie ruseşti au fost supuse la şocuri electrice cu ajutorul unui telefon militar – un tratament cunoscut sub numele de „apel către Putin” – sau au fost atârnate de tavan în „poziţia papagal”, se arată în raport.
Comisia a găsit motive rezonabile pentru a trage concluzia că invazia Ucrainei se califică drept un act de agresiune.
În același timp, Comisia a încercat, de asemenea, să verifice dacă bombardarea şi asediul oraşului Mariupol, în sud-estul Ucrainei, ar putea constitui o crimă împotriva umanităţii. Cu toate acestea, a conchis că nu are suficiente dovezi pentru a ajunge la o astfel de concluzie, deoarece nu a avut acces în regiunea Doneţk, unde oraşul-port a fost asediat timp de luni de zile de armata rusă înainte de a cădea, în mai 2022. Însă Comisia a recomandat continuarea investigaţiilor.
Comisia a documentat, de asemenea, un „număr limitat” de încălcări comise de forțele armate ucrainene, inclusiv două incidente calificate drept crime de război, în care prizonierii de război ruși au fost împușcați, răniți și torturați.
„Nu am constatat că a existat un genocid în Ucraina”, a declarat Erik Mose, unul dintre cei trei comisari însărcinaţi cu ancheta, subliniind totuşi că „anumite aspecte pot ridica întrebări cu privire la această crimă”.
Modelul crimelor de război
Pentru raportul, care acoperă nouă regiuni ucrainene, anchetatorii au vizitat 56 de orașe și au intervievat aproape 600 de martori. Concluziile se bazează pe primul raport al Comisiei lansat în octombrie 2022, care a constatat că Rusia a comis crime de război în regiunile Kiev, Cernihiv, Harkiv și Sumy, la începutul conflictului.
Atacurile asupra infrastructurii civile
Potrivit comisarilor ONU, forțele armate ruse au comis atacuri „nediscriminatorii și disproporționate” în zone populate masiv cu civili, care reprezintă încălcări ale dreptului internațional umanitar. Aceste atacuri au afectat clădiri rezidențiale, spitale și magazine, provocând victime multiple printre civili. În același timp, atacurile rusești indică „un model de ignorare a forțelor armate ruse de a face cât mai puțin victime printre civili și a afecta cerința de a minimiza daunele civile”.
Foto: ONU
Este nevoie de investigații suplimentare pentru cazurile de tortură sistematică
O concluzie-cheie a raportului se referă la metoda izolării în zonele controlate de forțele armate ruse, alături metodele de tortură ale autorităților ruse. Comisarul Pablo de Greiff a spus că autoritățile ruse au folosit tortura într-o manieră „sistematică” în zonele investigate și că, în același timp, au existat elemente care indică faptul că autoritățile ruse ar fi putut săvârși crime împotriva umanității. El a anunțat că au fost recomandate investigații suplimentare „pentru a stabili dacă acele încălcări au fost comise potrivit unei planificări”.
Violența sexuală și deportarea copiilor
Raportul evidențiază „numeroase” cazuri de viol și violență sexuală comise de personalul militar rus, în special în timpul perchezițiilor domiciliare în orașele aflate sub controlul lor și în detenție. Comisarul Jasminka Džumhur a relatat că victimele au fost bărbați, femei și copii cu vârsta cuprinsă între PATRU și 82 de ani.
O altă crimă de război constatată, comisă de autoritățile ruse este reprezentată de transferul și deportarea copiilor care și-au pierdut părinții sau au fost separați de ei, din Ucraina în Rusia. Raportul precizează că aceste transferuri „nu au fost justificate din motive de siguranță sau medicale” , astfel că sunt împotriva reglementărilor dreptului internațional umanitar.
Potrivit martorilor intervievați de Comisie, „mulți dintre copiii mai mici transferați nu au reușit să stabilească legătura cu familiile lor și ar putea să piardă contactul cu ei pe termen nelimitat”.
Nevoia de responsabilitate
Raportul ONU evidențiază „pierderea și trauma profundă” a supraviețuitorilor și recomandă ca toți autorii încălcării drepturilor omului și ai crimelor să fie trași la răspundere prin proceduri judiciare în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului, „fie la nivel național, fie la nivel internațional”.
REACȚIA RUSIEI – NEGAREA CONTINUĂ A ACUZAȚIILOR DE CRIME DE RĂZBOI ÎN UCRAINA
Rusia neagă comiterea de atrocităţi sau atacarea civililor în Ucraina. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat joi presei că Moscova primește în mod regulat acuzaţii de acest gen.
„Dacă cei care se află în spatele unor astfel de rapoarte ar fi obiectivi, atunci Moscova este gata să analizeze cazuri specifice, să răspundă la întrebări, să furnizeze date, statistici şi fapte. Dar, dacă aceştia sunt părtinitori, dacă reprezintă doar un punct de vedere, atunci nu are rost să răspundem la aceste rapoarte”, a declarat Zaharova.
***
Raportul experţilor ONU se bazează pe mai mult de 500 de interviuri, precum şi pe imagini din satelit şi vizite la locurile de detenţie şi la morminte. Raportul vine în întâmpinarea Curții Penale Internaționale de la Haga, care urmează să ceară arestarea unor oficiali ruşi pentru deportarea forţată a copiilor din Ucraina şi bombardarea infrastructurii civile din Ucraina.
Raportul experţilor ONU de anchetă privind Ucraina, 15 martie 2023
